Bălcăuţi

Comuna Bălcăuţi face parte din judeţului Suceava, fiind situată în podişul Sucevei, la o distanţă de circa 35 km de reşedinţa de judeţ. Este situată în partea de nord-est, cu prelungiri în nordul Moldovei, având ca vecinătate oraşul Siret, comuna Serbăuţi, comuna Calafindeşti, desfăşurându-se pe o suprafaţă de 5 km pătraţi. Zonă este specific deluroasă, fiind la 8 km sud de Siret şi este străbătută de câteva pârâiaşe.

Suprafaţă administrativă: 35,90 kilometri pătrați.

Populaţia comunei: 3.044 locuitori

Resurse locale: Comuna Bălcăuţi, încadrată în zona de relief de deal, dispune de 2.872 hectare de teren agricol şi 2.523 hectare de teren arabil.

Comuna Bălcăuţi are în componenţă 3 sate :

  • Satul Balcăuţi – atestat documentar la 1471 într-un act întocmit de Ştefan cel Mare.
  • Satul Gropeni – în tabelul localităţilor din 1780 apare sub numele de Slobozia Gropina.
  • Satul Negostina – în 1747 Ioan Mavrocordat-Voievod dăruieşte din partea de jos a teritoriului Siretului o bucată de loc lui Constantit Sturdza care întemeiază un sat. În 1775 frontiera taie satul în doua, partea din Moldova s-a numit Verpale iar cea din Bucovina – Negruseina.

Tradiţii

Tradiţiile locale, obiceiurile populare, obiceiurile legate de viaţa religioasă, credinţele şi practicile magice, portul popular şi arhitectura populară tradiţională pot stârni interesul multor turişti.

Istoricul satului Bălcăuţi

Satul Bălcăuţi – este atestat documentar la 1471 într-un act întocmit de Ştefan cel Mare prin care dăruieşte Mănăstirii Putna Satul Bălcăuţi de Jos din Târgul Siretului. La 1741 Bălcăuţi era simplă sălişte a Mănăstirii Putna.

PRIMĂRIA BĂLCĂUŢI

Localitate: Balcăuţi

Judeţ: Suceava

Primar: Ursachi Vasile

Viceprimar: Fediuc Ioan

Contact PRIMĂRIE

Cod poştal: 727025

Telefon: 0230.280.589

Fax: 0230.280.589

E-mail: primariabalcauti@yahoo.com

Web: www.primariabalcauti.ro

BALCĂUŢI – ISTORIE ŞI LEGENDĂ

de Ion DRĂGUŞANUL

Balcăuţii, sat atestat sub numele de „Balinţi pe Siret”, în 7 iulie 1430, a fost moşia lui Ioan Jumetate, moştenit de unul dintre feciorii săi, Mândrul, la împărţeala între fraţi, la care au mai participat Jurju şi Ştiful.

În eforturile sale de a-şi înzestra noua ctitorie, mănăstirea Putna, Ştefan cel Mare cumpără satul Balcăuţi, în 10 septembrie 1471, cu 120 zloţi tătărăşti, de la Oană, fratele lui Alexa spătar. Alexa cumpărase, la rândul lui, satul de la Iurghici, care-l primise danie, pentru slujbă credincioasă, de la tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea.

Odată intrat în iobăgie călugărească, satul se anonimizează, singurele mărturii fiind cele care se referă la conflictele cu megieşiile, precum cel din 10 ianuarie 1739, provocat de răzeşii din Botăşinţa şi din Rudeşti, care împresuraseră o bucată de loc din hotarul Balcăuţilor, iar egumenul Putnei, vigilent cu bunurile pământeşti, s-a plâns domniei, Grigore Ghica Vodă trimiţându-l pe Miron sărdarul în cercetare.

Hotarnica Balcăuţilor, făcută de Vasile Buhăescu, în 1762, în baza hotarnicei din 12 iunie 1745, cuprinde următoarele repere toponimice: Drumul Iancului Voievod, Balta rotundă, pârâul Balcăuţilor, dealul Obcina, hotarul Calafindeştilor şi Botoşeniţei, Pădurea lungă către Siret, hotarul Rudeştilor, târgul Siret, bucata din hotarul târgului Siret dăruită de Ştefan Petriceicu mănăstirii Sf. Onufrei, zăgazul domnesc, zăganul lui Lazăr, drumul către Suceava.

În 1774, satul era o selişte pustie, pe care mănăstirea Putna o arendează, în 16 octombrie 1784, unor lipoveni.

În 1780, satul avea 113 familii lipoveneşti, dar o parte dintre acestea se mută în alte selişti pustii, în vecinătatea lipovenilor din Balcăuţi aşezându-se, în 1786, câteva familii de ceangăi, care şi-au numit cătunul Laudonfalva.

În 1843, parohia din Balcăuţi, cu 735 enoriaşi, avea un preot administrator, pe Vasile BACINSCHI. În 1876, parohul Ioan HOSTIUC păstorea peste 1.164 enoriaşi. Biserica din Balcăuţi, restaurată de Maria SCHIRM, în 1876, era slujită, în 1907, de parohul Ioan HOSTIUC, născut în 1839, preot din 1866, paroh din 1871, cantor fiind Epifanie BACINSCHI, născut în 1873, angajat cantor în anul 1900.

O şcoală cu 3 clase funcţiona, la Balcăuţi, din 1882.

În 1890, Balcăuţii aveau 1.158 locuitori. Preot era Ioan Hostiuc, iar cantor bisericesc, Vasile Casparovici. Primarul se numea Ilie Odoviciuc, iar învăţătorul, Ilie Lăcustă.

În 1910, satul Balcăuţi era, în întregime, de limbă slavă.

https://www.monitorulsv.ro/Povestea-asezarilor-bucovinene/2010-10-12/BALCAUTI