Apariţii media

Niciun spectacol de cântec şi joc fără Ansamblul Kozaciok

Nu, nu e deloc forţat sau hiperbolizant titlul acestui articol. Nu există săptămână în care Ansamblul Kozaciok din Bălcăuţi să nu fie prezent cel puţin la o manifestare culturală găzduită de localităţile judeţului Suceava. Despre câteva dintre ele vom vorbi şi în rândurile care urmează.

Pentru început, am stat de vorbă cu dl Petru-Ştefan Şoiman, instructorul Ansamblului Kozaciok. De la domnia sa am aflat că „Ansamblul Kozaciok a luat fiinţă la începutul lunii martie a anului 2009 în cadrul comunităţii ucrainene din Bălcăuţi, ca o dorinţă spontană de a da formă şi fond spiritului ucrainean prezent în sufletul comunităţii. Este firesc ca locul în care te-ai născut să-ţi fie cel mai drag de pe pământ, să vezi multe ţinuturi frumoase, dar ţinutul în care ai copilărit să le întreacă pe toate. O lacrimă să-ţi mângâie genele şi un zâmbet să-ţi lumineze faţa când rosteşti cuvântul «acasă». Pentru noi acest loc poartă numele de Bălcăuţi.

Tineri cu admiraţie şi pasiune pentru cultura şi civilizaţia ucraineană s-au unit, au studiat şi aprofundat toate materialele disponibile despre dansurile şi tradiţiile ucrainene şi s-au pus pe treabă. Ei au vârste cuprinse între 7 şi 25 ani. Deşi sunt coregraful, instructorul, cel care i-a iniţiat în tainele dansurilor tradiţionale ucrainene, meritul succesului de acum ne aparţine într-o proporţie covârşitoare tuturor.

Şi nu întâmplător ansamblul s-a numit «Kozaciok», cuvânt care în limba ucraineană înseamnă luptător. A primit acest nume pentru că toţi membrii ansamblului depun eforturi însemnate să poată menţine obiceiurile frumoase pe care le-au moştenit de la strămoşii lor. Cazacii ucraineni, chiar dacă au preluat o parte din obiceiurile şi portul oamenilor din stepă, au fost, secole de-a rândul‚ «cavaleri» ce au luptat pentru păstrarea credinţei ortodoxe şi a libertăţii poporului ucrainean. Acest spirit de luptă şi libertate s-a transmis din generaţii în generaţii printre veacuri şi se poate simţi şi la noi, în comunitatea noastră ucraineană.

Acest ansamblu se numeşte Kozaciok – un diminutiv care trezeşte în acelaşi timp zâmbetul, voioşia, dar şi ideea de libertate şi dârzenie care transcende din timpurile trecute.

Pentru înfiinţarea acestui ansamblu s-au depus eforturi extraordinare din partea persoanelor care îl compun. În ideea de a îmbina şi cântecele româneşti cu cele ucrainene a luat fiinţă în acelaşi timp şi grupul vocal «Mirsin». Repertoriul acestuia cuprinde atât cântece ucrainene, cât şi melodii consacrate ale folclorului românesc.

Cu ocazia sărbătoririi Zilei satului Bălcăuţi, la data de 1 octombrie 2009, a avut loc lansarea oficială a Ansamblului Kozaciok. Repertoriul de dansuri şi cântece ucrainene şi o scurtă piesă teatrală au umplut sala, iar cei peste 300 de spectatori au rămas plăcut surprinşi de evoluţia copiilor comunităţii lor”.

Iar de atunci au trecut 6 ani. Şi au adunat succes după succes. Notăm, în cele ce urmează, manifestările din luna iulie la care a participat Ansamblul Kozaciok.

Festivalul Ţara Fagilor în Moldova lui Ştefan

Peste două mii de persoane au participat în data de 2 iulie 2015, la Mănăstirea Putna, la Liturghia prilejuită de sărbătorirea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, oficiată de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.

După încheierea slujbei, a fost organizată o paradă militară, iar autorităţi judeţene şi locale, alături de mai multe asociaţii, au depus coroane de flori la mormântul lui Ştefan cel Mare din biserica Mănăstirii Putna.

La finalul manifestărilor, câteva mii de persoane au participat la Festivalul „Ţara fagilor în Moldova lui Ştefan”, organizat în localitate de Primăria Putna şi Asociaţia pentru Dezvoltare Locală Putna. Manifestarea, ajunsă la cea de a VII-a ediţie, l-a avut drept iniţiator pe Pascal Garnier, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltare Locală Putna.

Cu ocazia festivalului, a avut loc o paradă a portului popular. S-au organizat şi spectacole folclorice cu formaţii din Putna şi din alte localităţi. Printre ele şi Ansamblul Kozaciok.

 Festivalul Internaţional „Arcanul” Rădăuţi

În perioada 3-5 iulie, Primăria Municipiului Rădăuţi, Casa de Cultură Municipală Rădăuţi, Clubul Sportiv Municipal „Bucovina”, Muzeul de Etnografie „Samuil şi Eugenia Ioneţ” Rădăuţi au organizat Zilele Municipiului Rădăuţi, în cadrul cărora a fost cuprinsă şi a XXIV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Arcanul”.

“Între marile manifestări cultural-artistice devenite tradiţionale, ce se derulează an de an în județul Suceava în sezonul estival, Festivalul Internaţional „Arcanul” se înscrie ca o confirmare de referinţă cu o largă audienţă de public, atât prin numeroasa participare a ansamblurilor artistice din ţară şi din străinătate, cât şi prin grandoarea spectacolelor, totul desfăşurându-se sub semnul preţuirii faţă de comorile spirituale străbune ale satului românesc, cu veşnicia lui cu tot. Cu o tradiţie de peste douăzeci de ani, Festivalul Internaţional de Folclor „Arcanul” a adunat, şi în acest an, pentru rădăuţeni şi nu numai, ansambluri folclorice din: Grecia, Turcia, Serbia,Slovacia, Georgia, Ucraina, Republica Moldova şi Algeria. Fiecare dintre aceste ansambluri aduc aici, în inima Bucovinei, câte o fărâmă din ţara lor, astfel că municipiul Radăuţi devine în fiecare an, timp de trei zile, un veritabil centru de promovare a folclorului” ne-a declarat dl Ovidiu Foca, directorul Casei de Cultură din Rădăuţi.

“Luna aceasta, mai exact în data de 3 iulie 2015, am participat – pentru al 5-lea an la rând – la Festivalul Internaţional «Arcanul» în oraşul Rădăuţi. Ne bucurăm mult pentru colaborarea frumoasa între Ansamblul Kozaciok şi Casa de Cultură a oraşului Rădăuţi, mulţumind cu această ocazie dlui Ovidiu Foca pentru invitaţie. Mulțumim şi rădăuţenilor pentru căldura cu care ne primesc an de an şi pentru faptul că îmbrăţişaţi cu drag cultura şi tradiţia ucraineană pusă în scenă de noi” a spus dl Petru-Ştefan Şoiman.

Iniţiatorul acestui festival, devenit tradiţie în Rădăuţi, a fost Mircea Băncescu, fostul director al Casei de Cultură din Rădăuţi. În momentul de faţă, de organizarea lui se ocupă actualul director al instituţiei de cultură rădăuţene, domnul Ovidiu Foca.

Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Suceava

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit în data de 7 iulie cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofiti, la sediul Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava. Vizita celor doi preşedinţi la Suceava a fost prilejuită de acordarea titlului Doctor Honoris Causa al Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofte.

Cei doi preşedinţi au fost întâmpinaţi de rectorul Universităţii “Ştefan cel Mare”, Valentin Popa, ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, de Ecaterina Andronescu, secretarul general al PNL Gheorghe Flutur, precum şi de alţi parlamentari suceveni.

Printre formaţiile invitate să susţină un recital în cadrul Dineului oficial prilejuit de vizita la USV a preşedinţilor Klaus Iohannis şi Nicolae Timofti s-a numărat şi Ansamblul Kozaciok din Bălcăuţi.

Festivalul Interetnic „Convieţuiri”

Uniunea Ucrainenilor din România a organizat duminică, 5 iulie 2015, la Suceava, Festivalul Interetnic „Convieţuiri”, ediţia a XXII-a. Evenimentul a reunit ansambluri şi solişti de la diferite comunităţi etnice din ţara noastră. Programul a cuprins atât reprezentaţia artistică, cât şi o activitate cultural-religioasă în cadrul Muzeului Satului din Suceava. De asemenea, participanţii au vizita Muzeul Satului din Suceava şi Cetatea de Scaun.

Era imposibil ca de la o astfel de activitate să lipsească Ansamblul Kozaciok.

 Festivalul Folcloric “Din stejar, stejar răsare !” Cajvana

Sărbătorirea Zilelor oraşului Cajvana a prilejuit, duminică, 12 iulie a.c., desfăşurarea celei de-a IV-a ediţii a festivalului folcloric „Din stejar, stejar răsare!”.

Despre obiectivele acestui festival am stat de vorbă cu directorul adjunct al Liceului Tehnologic Cajvana, profesorul Iulian Ciotu, motorul vieţii culturale din localitate şi bun prieten al celor de la Kozaciok: “Fiecare dintre noi este legat puternic, cu fire nevăzute, dar simţite, de vatra natală, de locurile, de oamenii, limba, obiceiurile de acasă pe care le poartă în inimi ca un tezaur scump pe toate drumurile vieţii. Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment din viaţa poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări şi terminând cu cântecele şi strigăturile nelipsite de la aceste datini, izvorul lor este nesecat pentru cel ce vrea să le cunoască şi să le adune în mănunchi. Arta populară, strigăturile, datinile, muzica şi dansul popular, toate îşi dau mâna în cartea cea fără de margini a vieţii şi a sufletului românesc, păstrând şi transmiţând, din generaţie în generaţie, firul neîntrerupt al istoriei. Acest lucru şi-l propune şi festivalul «Din stejar, stejar răsare!»”.

Gheorghe Tomăscu, primarul oraşului Cajvana, a adăugat că “Denumirea festivalului nu este întâmplătoare. Noi avem în Cajvana cel mai vechi stejar din Europa – stejar multisecular care este atestat şi se zice că are peste 800 de ani şi noi vrem să-l promovăm. În acest sens am realizat o plachetă care conţine picturi pe lemn de stejar care sunt legate de legenda Cajvanei: în prim-plan apar stejarul din Cajvana, Ştefan cel Mare şi trei fluiere care-i reprezintă pe acei păstori care l-au primit pe voievodul Ştefan sub umbra stejarului cu un «caş din vană», acesta rămânând numele localităţii până în ziua de azi”.

 În loc de concluzii…

…dăm cuvântul dlui Petru-Ştefan Şoiman: “Manifestările la care am participat în aceasta lună sunt dovada vie că Ansamblul Kozaciok este prezent în sfera festivalurilor importante şi reuşeşte de fiecare dată să promoveze cultura şi tradiţia ucraineană la un nivel foarte înalt. Faptul că la recepţia organizată cu ocazia întâlnirii preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti, Ansamblul Kozaciok a fost foarte apreciat şi aplaudat de cei doi preşedinţi a reprezentat pentru noi un imbold şi o recunoaştere a muncii pe care o depunem în păstrarea identităţii ucrainene.

În luna iulie am participat, de asemenea, la Zilele Oraşului Siret şi vom participa la Festivalul Internaţional de Folclor “Nunta Zamfirei” de la Bistriţa (festival iniţiat de prof. dr. Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal ”George Coşbuc” Bistriţa, preşedintele I.G.F. la nivel internaţional), unde an de an suntem invitaţi şi primiţi cu căldură de către organizatori şi publicul spectator”.

LĂCRĂMIOARA GRIGORCIUC

http://www.crainou.ro/2015/07/22/niciun-spectacol-de-cantec-si-joc-fara-ansamblul-kozaciok/

Monitorul de Suceava - Asociația Culturală Kozaciok - Bălcăuți anunţă lansarea proiectului cu genericul „Joc la nuntă-n Bucovina”.

Monitorul de Suceava Asociația Culturală Kozaciok – Bălcăuți anunţă lansarea proiectului cu genericul „Joc la nuntă-n Bucovina”.

Proiectul, cu o valoare totală de 66.497,9 lei (din care suma nerambursabilă de 59.182,50 lei este asigurată printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României), se derulează pe durata a trei luni, începând cu luna mai 2015.

Obiectivul proiectului vizează promovarea diversității culturale și îmbunătățirea dialogului intercultural prin descoperirea tradițiilor specifice etniilor din ținutul Bucovinei, iar activităţile circumscrise vizează managementul proiectului, informarea și publicitatea, o serie de activități dedicate ansamblurilor participante la spectacolul „Joc la nuntă-n Bucovina”, organizarea și desfășurarea spectacolului.

Grupul țintă este reprezentat de ansamblurile cultural-artistice care reprezintă patru etnii din arealul bucovinean (români, ucraineni, polonezi şi romi), reprezentanții oficiali ai ansamblurilor cultural-artistice participante la spectacolul „Joc la nuntă-n Bucovina”, publicul larg din comuna Bălcăuți.

Rezultatele preconizate ale proiectului au în vedere conștientizarea diversității culturale și întărirea dialogului intercultural, documentarea istoriei culturale, contribuția la susținerea diversității și identității comunităților culturale, inclusiv a populației rome.

Ca rezultate directe se va realiza un site al proiectului, va fi prezentat un spectacol cu genericul „Joc la nuntă-n Bucovina”, vor fi antrenate cinci ansambluri participante, spectacolul va fi vizionat de 300 de spectatori, vor fi procurate nouă costume populare ucrainene, vor fi realizate cinci filme de prezentare şi cinci albume foto digitale, o expoziție foto şi va avea loc o întâlnire între reprezentanții minorităților din Bucovina.

https://www.monitorulsv.ro/Cultural-local/2015-06-10/Joc-la-nunta-n-Bucovina

VIVAFM - Noi proiecte ale Uniunii Ucrainenilor din România

Sâmbătă, 30 mai, în Suceava, la filiala Uniunii Ucrainenilor din România, a avut loc conferința de lansare a proiectului “Joc la nuntă-n Bucovina”, inițiat de Asociația Culturală Kozaciok din Bălcăuți.

Fiind un proiect care se adresează minorităților etnice din Bucovina, la eveniment au participat reprezentanți ai ucrainenilor(președintele UUR, filiala Suceava – Boreslaw Petrașuc, cadre didactice din Bălcăuți), polonezilor (Cazimir Longher, vicepreședinte al Uniunii Polonezilor din România), romilor (Sergiu Stoica și Gheorghe Nedea) și rușilor-lipoveni (Gheorghe Miftode). Românii au fost reprezentați de Mihai Teacă, membru în cadrul grupului Bilcuța din Bilca.

Au fost prezenți și Victor Rusu, de la Centrul Cultural Bucovina, Sorin Pohoață, de la ansamblul Arcanul, Manuela Silţer de la Intercoolt.

Despre Asociația Culturală Kozaciok a vorbit, în studioul VIVA FM Rădăuţi, Petru Ștefan Șoiman, instructorul ansamblului:

“Asociația Culturală Kozaciok a fost înființată în anul 2011, având ca scop promovarea valorilor culturale și susținerea tinerilor aparținând minorității ucrainene din România. Principale obiective ale asociației sunt: promovarea obiceiurilor, tradițiilor, culturii minorității ucrainene din România, atât în țară, cât și în străinătate; organizarea în România de concerte, spectacole, expoziții și alte acțiuni culturale cu artiști români și/sau artiști străini; realizarea de proiecte comune cu alte asociații din România și din străinătate; crearea și gestionarea unui Centru Cultural pentru Tineret, care să propună cursuri de muzică folk, dans, teatru și alte activități, în vederea cunoașterii și promovării patrimoniului cultural ucrainean (literatură, poezie, spiritualitate, artă etc.). Asociația Culturală Kozaciok este reprezentată pe scenă de Ansamblul Kozaciok.”

Profesorul Petru Șoiman de la Școala din Bălcăuți, coordonator al Ansamblului Kozaciok, membru al Comitetului Uniunii Ucrainenilor din România, a continuat:

“Noi ne-am înființat ca și asociație în anul 2011, dar activăm din 2009 atunci când am făcut primii mei pași pe partea aceasta de instructor și am mers în școală și am selectat copiii. După cum spuneam, în anul 2011 ne-am înființat, ideea aceasta a venit după ce mai mulți oameni cunoscători de folclor și cu experiență în domeniul acesta ne-au sugerat să ne înființăm ca și asociație, pentru că practic avem mai multe portițe la care putem bate atunci când avem nevoie de sprijin. Sprijinul ne este acordat de primărie și îi mulțumesc cu această ocazie domnului primar pentru că ne sprijină mereu. Asociația este structurată pe scheletul Ansamblului Kozaciok, și are ca scop principal promovarea valorilor culturale și totodata susținerea tinerilor artiști care aparțin de minoritatea ucraineană din România. Avem foarte multe activități pe care încercăm tot timpul să le bifăm, și aș enumera câteva dintre ele: promovarea obiceiurilor, tradițiilor și culturii minorității ucrainene din România atât în țară cât și în afara țării, pentru că am reușit acest lucru în anul 2013 să reprezentăm diaspora ucraineană la Festivalul Copiilor, al tinerilor dansatori din diaspora, unde am reprezentat bineînțeles România prin Ansamblul Kozaciok. Totodată, avem ca obiective organizarea de concerte, spectacole, expoziții, acțiuni culturale în România, în colaborare cu artiști români și străini. Un proiect important și care s-a și realizat a fost realizarea de proiecte comune cu alte asociații din România și din străinătate. Noi am reușit să câștigăm acest proiect din prima încercare. Nu vreau să fiu lipsit de modestie, dar chiar contează ca atunci când ceri ceva să se și realizeze. Ne dorim să creem pe viitor un Centru Cultural pentru Tineret, care să propună cursuri de muzică folk, de teatru, de alte activități, pentru a cunoaște și a promova mai bine patrimoniul cultural ucrainean prezent în comunitatea ucrainenilor din Bălcăuți”.

Proiectul “Joc la nuntă-n Bucovina” își propune să contribuie la atingerea obiectivului referitor la promovarea vizibilității și cunoașterii expresiilor culturale ale grupurilor etnice prin activitățile pe care le propune: organizarea spectacolului “Joc la nuntă-n Bucovina”, în care vor fi prezentate obiceiurile și tradițiile de nuntă specifice minorităților etnice din județul Suceava (ucraineni, romi, polonezi, ruși-lipoveni), dar și ale românilor (care reprezintă minoritatea din comuna Bălcăuți, locația de proveniență a inițiatorului proiectului și locația propusă pentru organizarea evenimentului) și organizarea unei expoziții foto cu cele mai reușite fotografii realizate în timpul spectacolului, care vor pune cel mai bine în valoare elementele de unicitate a fiecărui ansamblu participant la spectacol.

Toți cei interesați de tradiții și multiculturalism sunt așteptați la Bălcăuți, la finalul lunii iunie, când va avea loc spectacolul “Joc la nuntă-n Bucovina” care constă în prezentarea unuia dintre momentele importante ale existenței umane – nunta – și ale obiceiurilor ce se conturează în cadrul acestui ritual în zona Bucovinei, în comunitățile de români, ucraineni, romi, polonezi, ruși-lipoveni.

Profesor Lăcrămioara Grigorciuc, președinte al Organizației Uniunii Ucrainenilor din România, a spus mai multe despre un alt proiect în derulare, “Nici un copil în lacrimi”: “Sprijinul financiar, adică toate materialele pe care le folosim în cadrul acestei activități, precum și cadourile de la finalul manifestării, sunt finanțate de către Uniunea Ucrainenilor din România. Activitatea se adresează doar copiilor ucraineni, și “Nici un copil în lacrimi” are o legătură foarte strânsă cu evenimentele tragice care se petrec acum în Ucraina și se vrea a fi o solie de pace pentru cei care pot decide ca în Ucraina să nu mai moară copii nevinovați, să nu mai moară părinții acestor copii. Au fost și proiecte de strângere de fonduri la nivelul Uniunii. Uniunea din Satu Mare a lansat un proiect prin Crucea Roșie și am contribuit la toate aceste lucruri. Acesta a fost mai mult un gest simbolic, pentru că copiii nu pot fi implicați în gesturi de decizie. Copiii au făcut desene pe care anul acesta domnul Borislaw Petrașuc a spus ca le va pune într-o expoziție care poate că va ajunge și in Ucraina. Acțiunea s-s desfășurat pe trei secțiuni, a fost implicată Primăria Suceava și Centrul Cultural Bucovina, de asemenea Clubul de șah Ariadna.”

Doina CRAIU

Radio VIVA FM Rădăuți

http://www.vivafm.ro/2015/06/03/noi-proiecte-ale-uniunii-ucrainenilor-din-romania/

CuzaNET: Petru Șoiman şi cei 30 de kozaci

În nordul Bucovinei, într-un sat mic, trăiește o frumoasă comunitate de ucraineni. Acolo oamenii își vorbesc zi de zi limba maternă, iar tradițiile se păstrează cu sfințenie. Au fost binecuvântați și au învățat de la moși, strămoși, din generații-n generații că trebuie să ducă mai departe datina străbună. La numai 10 kilometri de Vama Siret trăiesc așa numiții „kozaci”. Satul Bălcăuți din județul Suceava se poate mîndri cu un tînăr ansamblu pasionat de dansuri ucrainene și rîvnit după obiceiuri și tradiții, numit „Kozaciok”. Petru Şoiman este cel responsabil pentru acest început de poveste, fiind instructorul micuţilor ucraineni.

Avea doar 20 de ani cînd din dorinţa de a păstra şi mai ales de a promova obiceiurile şi tradiţiile satului, a înfiinţat un ansamblu de dansuri ucraineşti. „Atunci cînd ai ocazia este bine şi frumos să vorbeşti în limba maternă şi să păstrezi specificul popular aşa cum ni l-au însuflat părinţii şi bunicii noştrii”, spune bărbatul. S-a motivat vazînd mulţimea de copilaşi, iar entuziasmul lor a fost puterea lui. „M-a motivat dorinţa şi zîmbetul copiilor, iar faptul că din primele săptămîni am avut un feedback pozitiv în ceea ce priveşte implicarea lor şi felul de a transmite spiritual portul şi obiceiurile comunităţilor de ucraineni m-a făcut să cred că pot şi putem să ne reprezentăm aşa cum este bine şi frumos”, continuă acesta.

Micuţi, gălăgioşi şi curioşi, ascultă cu mare atenţie ultimele sfaturi ale domnului profesor înainte de a urca pe scenă. „Cînd intrăm noi, cînd intrăm noi?”, întreabă cel mai fragil kozak, Petrișor. Emoţiile trec parcă prin fiecare venă iar pe feţele lor se poate observa dorinţa de a dansa, de a fi un mîndru ucrainean. Obosiţi, dar entuziaşti, așteaptă să le vină rîndul. Costumele colorate atrag spectatori; roșul aprins al fustelor, îmbinat cu albastrul cerului, coronițe viu colorate cu flori multicolore. Fete frumoase, mereu cu zambetul pe buze, iar baieţii, baieţii sînt zdraveni, ca nişte adevăraţi kozaci. Nu ştiu ce înseamnă să participi la un festival, un concurs sau la un simplu spectacol. Sînt doar fascinaţi, fascinaţi de tot ce însemnă scenă, lumini, spectacol, aplauze. Erau la primul spectacol şi au în faţă un început frumos de poveste.

Petru Şoiman este profesor de sport la Şcoala Gimnazială din comuna Bălcăuți, dar şi coregraful micuţilor ucraineni. A început de jos. Nu contase faptul că n-a avut vreun sprijin financiar, că nu avea la dispoziţie o sală unde să-i înveţe pe cei mici tainele dansului, nici măcar nu se gândise de unde ar putea face rost de nişte costume. În schimb, îi avea pe ei, mulţimea de copilaşi. La o vărstă fragedă au lăsat deoparte papuşile şi jocurile cu maşinuţe pentru a se antrena zilnic într-o sală prea mică pentru a-i cuprinde pe toţi, însă pasiunea e pasiune şi nimic nu părea să-i împiedice să-şi urmeze visul.

Sînt 30 la număr, cei mai mulţi sunt fraţi, surori sau verişori. Visînd să danseze pe cele mai mari scene, sînt gata să repete în fiecare zi ca să devină tot mai buni. „Vara e prea cald iar iarna ne îngheaţă mâinile”, spune Natașa. Fac eforturi şi avansează tot mai mult datorită speranţei că ei pot alcătui ceva frumos. Au dansat în frig, pe iarbă, au dansat chiar şi desculţi, dar asta nu i-a împiedicat să transmită bucurie, veselie şi tradiţie.

Binecuvântaţi că vorbesc două limbi

Talentul lor a trecut de granițele județului, chiar și ale țării, însă n-au uitat nici o clipă să aducă bucurie şi voie bună în satul natal. Fie că e vorba de Crăciun, Paşte sau Hramul Satului, ei sînt acolo, zămbind şi mereu dăruind. Au cutreierat ţara-n lung şi-n lat, s-au afirmat şi s-au mîndrit că sînt ucraineni. În fiecare colţişor al ţării străbătut, n-au uitat niciodată că o părticică din inima lor bate în ritmuri ucrainene. S-au mîndrit cu limba lor maternă şi au împărtăşit cu alţi oameni şi cu alte etnii despre obiceiurile păstrate de la bunici şi străbunici. „Am cunoscut mulţi oameni cu diferite caractere, m-am împrietenit cu ei şi am aflat lucruri frumoase despre cultura şi obiceiurile lor. Am povestit şi eu la rîndul meu tot ce m-au învăţat stăbunicii. Este o experinţă unică”, spune încîntată Narcisa.

Kozaciok la Romania Dansează

Povestea lor a luat amploare la Iaşi cînd au venit vara trecută la preselecţiile concursului „România dansează”. Participarea la emisiune a reprezentat cel mai important moment din cariera lor. Doar visînd credeau că pot ajunge la un nivel atît de ridicat. S-au bucurat că au avut posibilitatea ca prin acest concurs să demonstreze ţării întegi că dansul ucrainean face parte şi el din tezaurul folcloric, că n-a uitat nimeni de tradiţii, și astfel au ajuns pînă în finală. Acum sînt mult mai uniţi şi cu o dorinţă mult mai mare de a transmite spiritual portul şi obiceiurile comunităţilor de ucraineni. Totul pentru promovarea tezaurului folcloric al comunităţii din care vin, o comunitate în care tradiţiile ucrainene se împletesc cu cele româneşti.

ANCUȚA JENICA MANDIUC — 25 MARTIE 2015

http://www.cuzanet.ro/reportaj/petru-soiman-si-cei-30-de-kozaci.html